Reprezentanţii instituţiilor Uniunii Europene în Republica Moldova consideră că toate încălcările drepturilor omului, semnalate pe parcursul ultimelor săptămâni, urmează a fi documentate şi elucidate, iar cei care se fac vinovaţi de aceste încălcări să fie traşi la răspundere.

În cadrul unei conferinţe de presă, organizată ieri în incinta Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, directorul pentru Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, DG RELEX al Comisiei Europene, Gunnar Wiegand (în imagine), a declarat că trebuie să existe o anchetă care să constate încălcările comise până acum în urma acţiunilor de protest din 7 aprilie, iar persoanele vinovate să suporte consecinţele de rigoare. Gunnar Wiegand a precizat că, astăzi, la Chişinău urmează să sosească într-o vizită oficială comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg. „În cadrul acestei vizite, vor fi vizitate locurile de detenţie a persoanelor reţinute şi vor fi purtate discuţii cu aceste persoane şi cu martori. După această vizită, vom avea posibilitatea să ne facem o concluzie asupra evenimentelor care s-au produs în Moldova după alegerile parlamentare. Mesajul Comisiei Europene este clar: nu trebuie să existe încălcări ale drepturilor omului. În cazul în care astfel de încălcări au avut loc, trebuie să urmeze o anchetă, iar persoanele vinovate – să suporte consecinţele de rigoare”, a subliniat Gunnar Wiegand.

Angajamentul UE de a aprofunda relaţiile cu Moldova rămâne ferm

Referindu-se la scopul vizitei sale în Republica Moldova, oficialul Comisiei Europene a precizat că acesta a constat în pregătirea negocierilor pentru aprofundarea relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. „Angajamentul Uniunii Europene de a aprofunda relaţiile cu Republica Moldova rămâne ferm. Această aprofundare a relaţiilor noastre se încadrează şi în Parteneriatul estic, chemat să îmbunătăţească relaţiile în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Şi vizita de ieri (miercuri – n. n.) a preşedintelui Uniunii Europene, în persoana premierului ceh, Mirek Topolanek, a confirmat încă o dată că Moldova va deveni parte la Parteneriatul estic al Uniunii Europene. De asemenea, este prevăzută participarea Republicii Moldova la summit-ul din Praga, preconizat pentru data de 7 mai curent”, a specificat Gunnar Wiegand.

El a mai spus că Politica Europeană de Vecinătate constituie un cadru care grăbeşte aprofundarea relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova cu Uniunea Europeană. Acest cadru însă, are două aspecte – multilateral şi bilateral. Aspectul multilateral prevede că toate cele 27 de state membre, instituţiile europene şi cele şase state părţi la parteneriatul estic (Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan) vor întreprinde eforturi în vederea unei cooperări mai strânse. Este vorba despre o cooperare politică, şi nu de tratate noi. Această cooperare va acoperi patru domenii de bază: guvernarea democratică, integrarea economică, securitatea energetică şi relaţiile interpersonale între cetăţenii ţărilor implicate în parteneriat.

Miniştrii de Externe ai ţărilor UE vor privi foarte atent evoluţiile din Moldova

Rămâne însă şi aspectul bilateral, în care Moldova şi Uniunea Europeană dispun, în opinia lui Gunnar Wiegand, de un potenţial considerabil în vederea aprofundării relaţiilor prin semnarea unui nou acord. „Pregătirile Uniunii Europene pentru oferirea Comisiei Europene a mandatului de negociere cu Moldova a unui nou acord de cooperare se află la un nivel foarte avansat. Miniştrii de Externe ai ţărilor Uniunii Europene vor adopta o decizie în acest sens, în următoarele câteva luni. Astfel, vom avea posibilitatea să iniţiem aceste negocieri cu noul Guvern al Moldovei, care urmează a fi format în această perioadă. Astfel de acorduri bilaterale sunt subiectul unor diferenţieri, ceea ce înseamnă că fiecare ţară este tratată în funcţie de nivelul de asigurare a unei guvernări democratice, a respectării drepturilor omului, precum şi a nivelului de corespundere a dezvoltării economice. În cazul Ucrainei, s-a constatat că aceasta întruneşte toate componentele. Din acest considerent, am iniţiat negocierile cu Ucraina acum un an şi jumătate. Acum se examinează oportunitatea unei decizii care ar permite iniţierea, foarte curând, a negocierilor şi cu Republica Moldova”, a mai spus Gunnar Wiegand.

Totuşi, reprezentantul Comisiei Europene a atenţionat că miniştrii de Externe ai ţărilor Uniunii Europene vor privi foarte atent evoluţiile din Republica Moldova, „mai ales că, recent, a apărut un interes sporit faţă de Republica Moldova”. Chiar luni, 27 aprilie, miniştrii de Externe urmează să discute despre situaţia din Republica Moldova.

Partidele din Moldova trebuie să înveţe să discute între ele, nu numai unele despre altele

În timpul apropiat, pe lângă Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, în Republica Moldova urmează să se afle în vizită şi alţi oficiali europeni, dar şi din partea unor organizaţii internaţionale, în vederea analizării situaţiei de după alegerile parlamentare din 5 aprilie. „Sperăm că, în urma acestora, în câteva săptămâni, va fi posibilă instituirea unui dialog autentic între partidul de guvernământ şi opoziţie pentru soluţionarea problemelor apărute recent. O să se implice şi reprezentantul Uniunii Europene în Moldova, Kalman Mizsei, care este destul de pregătit în acest sens. Toate părţile componente ale spectrului politic din Republica Moldova ar trebui să fie capabile să discute şi unii cu alţii, nu doar unii despre alţii. Este necesar de a face lumină totală asupra evenimentelor care s-au produs imediat după alegeri. Toate aspectele ce ţin de drepturile omului, aspecte care au fost abordate de mai multe victime ale tratamentului inuman în ultimele zile, urmează a fi elucidate. În mod categoric, urmează a fi întreprinşi paşi în vederea normalizării relaţiilor dintre Moldova şi România. Instituţiile europene vor fi utile în toate aceste chestiuni. Dar asta, bineînţeles, în cazul în care părţile implicate vor solicita asistenţa Uniunii Europene. În perioada aflării mele în Moldova, am avut astfel de solicitări şi credem că este oportună o astfel de asistenţă”, a concluzionat Gunnar Wiegand.

„Analizăm compatibilitatea deciziei Moldovei de a reintroduce regimul de vize cu România”

Referindu-se la conflictul diplomatic, apărut recent între Moldova şi România, oficialii Uniunii Europene l-au calificat drept regretabil. Deşi, atât comisarul pentru Relaţii Externe şi Politică Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, cât şi şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, Cesare de Montis, au menţionat că este vorba de relaţiile bilaterale între două state, ambii au remarcat necesitatea ameliorării cât mai grabnice a lor. „Problema instituirii de către autorităţile moldovene a regimului de vize pentru cetăţenii români este o chestiune reglementată de un acord semnat între Moldova şi Uniunea Europeană, şi anume, acordul de facilitare a regimului de vize. În momentul de faţă, noi analizăm compatibilitatea deciziei Republicii Moldova de a reintroduce regimul de vize cu România. Vom examina în ce măsură această decizie este compatibilă cu spiritul acestui acord, adică, nu este vorba despre conformitatea cu litera acestui acord, ci anume la spiritul acordului, care presupune facilitarea liberei deplasări, şi nu limitarea ei. În plus, avem dubii că aceste limitări de deplasare ar putea fi impuse şi altor ţări din cadrul Uniunii Europene. Or, în cazul de faţă, vorbim despre o naţiune membră a Uniunii Europene. De aceea, credem că această introducere a regimului de vize pentru cetăţenii români nu este tocmai în spiritul acordului semnat anterior. O să discutăm această chestiune la finele lunii, în cadrul unei comisii speciale”, a precizat Cesare de Montis.

Întrebaţi în ce măsură înrăutăţirea relaţiilor între Moldova şi România ar putea dăuna procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, oficialii europeni au subliniat că nimeni nu poate să substituie Moldova la negocieri şi că nimeni nu poate purta negocieri în numele Republicii Moldova. În acelaşi timp, ei au atenţionat că este foarte important ca Moldova să beneficieze de sprijinul şi asistenţa noilor membri ai Uniunii Europene, care au trecut relativ recent prin situaţia în care se află Moldova acum.

Ioan STRELCIUC